Uimit pasesc adeseori pe plaiurile imaginatiei care-s asa de aproape..o lacrima lumina ne desparte de uniunea lor cu realitatea, dar nu este posibil atat de usor, atat de simplu, cum dealtfel se si arata!
Avem nevoie de timp, de adaptare, de lunga asteptare pentru a primi atata armonie cata am fi in stare sa ducem, asa cum ochiul venit din bezna nu suporta lumina vietii asa si sufletul trait in penitenciarul imoralitatii nu poate concepe o alta stare, un alt continut poate al altui simt!
Pana atunci raman in luntrea mea cam rece si arat lumii portile gigantice ale binelui dat de Dumnezeu, care pana la urma este totul si care asteapta si dansul printre suspine transformarea sfanta a bicisnicului in fluture al evolutiei spirituale!
Avem nevoie de timp, de adaptare, de lunga asteptare pentru a primi atata armonie cata am fi in stare sa ducem, asa cum ochiul venit din bezna nu suporta lumina vietii asa si sufletul trait in penitenciarul imoralitatii nu poate concepe o alta stare, un alt continut poate al altui simt!
Pana atunci raman in luntrea mea cam rece si arat lumii portile gigantice ale binelui dat de Dumnezeu, care pana la urma este totul si care asteapta si dansul printre suspine transformarea sfanta a bicisnicului in fluture al evolutiei spirituale!
Pentru El devine un amuzament prelungit, pentru noi insa este o agonie a sentimentelor care in tocanita de idei si strigate neterminate rasufla greu, sugrumate de ipocrizia ignorantei. Frumosul nu mai este un secret, dragostea nu mai este un vis imposibil, moralitatea ne primeste intre virtutiile sale nemuritoare, trebuie doar sa intindem bratele puternice ale sufletului si sa ne infruptam cu iubire primordiala! Haide numa sa ne-nfruptam cu totii, haide..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu